Pages

sâmbătă, 28 august 2010

Filozofia mea cu privire la calitatile unui prieten

Sa trecem la subiect.: Prietenul perfect trebuie sa indeplineasca vreo cateva cerinte  putine, dar mari si tari (implicit cerintele care rezulta la randul lor din cerintele astea mai mari), acestea fiind cu grad de impunere, neexistand loc de negociere sau interpretari, prietena perfecta descrisa aici fiind singura optiune. Pentru mine nu exista un prieten neperfect.
  • trebuie sa isi doreasca sa fie prieten cu mine
  • trebuie sa isi doreasca sa petreaca timp cu mine “in aer liber”, clar prietenii virtuali gen messenger se exclud.. decat sa ma intind la taina pe messenger mai bine fac o lupta pe mybrute si sunt mai castigat. Bineinteles conditia aceasta este pentru cele care stau in acelasi oras cu mine, care au posibilitatea de a se intalni cu mine cand ne plictisim, sa pierdem pur si simplu vremea sau cand avem vreo treaba si ne e greu sa mergem singuri sa ne tinem de urat unul altuia.
  • trebuie sa ma iubeasca si sa fie foarte apropiat de mine, aceasta fiind o cerinta foarte importanta din care se trag multe altele, bineinteles sa ma iubeasca intr-o oarecare masura asa cum si-ar iubi o sora. Prefer sa nu am niciun prieten decat sa am in preajma mea mii de prieteni prefacuti care nu ma iubesc. Ce alte cerinte mai mici se trag din asta? Gandeste-te asa: “Daca m-ai iubi nu ai face x, y, z” ori “Daca m-ai iubi ai face x, y, z ” unde x, y, z  sunt absolut orice iti trece prin minte. Conditia aceasta este necesara in timp, nu ma astept sa fie total apropiat de mine din prima clipa dar nici dupa 10 ani.. cam maxim 4-5 luni care nu sunt deloc putine daca se respecta conditia precedenta.
  • Trebuie sa fie foarte deschis si sincer cu mine, sa putem vorbi despre orice. Iar la fel nu trebuie sa ii fie rusine de mine, dar in limita bunului simt.. adica sa nu stam unul langa altul si sa se apuce sa isi stoarca un cos de pe brat la 10 centimetri de faţa mea, asta denota o prostie incredibila, cred ca nici baietii de pe la tara nu sunt asa.
  • Nu trebuie sa ma priveasca intr-un mod incruntat, nu trebuie sa vorbeasca pe un ton ciudat cu mine sau sa isi construiasca o bariera intre mine si el prin care sa nu o pot atinge.
  • Trebuie, daca stau bine sa ma gandesc, ca in multe privinte sa se uite la mine ca la un baiat, un prieten si nu o prietena. Cum s-ar purta cu un prieten poate sa se poarte si cu mine.
 Cam astea ar fi, restul chestiilor cu ajutorul si respectul reciproc,  sa tina la mine, la prietenia noastra, impartirea jucariilor si alte asemenea ar fi de prisos sa le mentionez ca se subintelege ca trebuie sa se regaseasca intr-o prietenie.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu